Cuvinte cheie

Albume. Carti ilustrate 21
Atlase. Dictionare si Enciclopedii 120
Carti pentru copii si tineret 138
Diverse 156
Drept 393
Fara domeniu 11
Fictiune 1434
Ghiduri practice 418
Limbi si civilizatii straine 139
Manuale si auxiliare 248
Medicina 124
Metodologie / Pedagogie 118
Non-fictiune 450
Psihologie 257
Reviste 26
Stiinte sociale 704
Stiinte umaniste 811
Tehnologie si Stiinta 166

 Edituri partenere

Cartea Romaneasca -10 %
Institutul European -10 %
Polirom -10 %
Ad Libri
Agapis
Agaton
Agnos
Aius
Alcris
Aldopress

Vezi toate editurile...


Paradigme in istoria esteticii filosofice

Epuizat

Paradigme in istoria esteticii filosofice
Constantin ASLAM
Stiinte umaniste - Filosofie
Editura Institutul European

Acest volum s-a nascut dintr-o nedumerire copilareasca: in ce sens putem vorbi despre o "gandire estetica" inainte de aparitia "esteticii", ca disciplina autonoma in campul culturii europene, in secolul al XVIII-lea, in plin Iluminism? Volumul este construit pe paradoxuri, pentru ca estetica insasi este o in¬treprindere filosofica paradoxala. Din cel putin doua motive. in primul rand, pentru ca ea isi propune sa vorbeasca despre ceea ce nu se poate vorbi: stari launtrice si emotii, artistice si neartistice, strict personale, inexprimabile. Estetica doreste, asadar, sa faca exprimabil inexprimabilul, incalcand astfel observatia de bun simt a lui Wittgenstein: „despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie sa se taca"! in al doilea rand, paradoxul esteticii provine din faptul ca, deseori, pretinde sa-i fie luate in seama recomandarile adresate artistilor creatori. Or, artistul, se stie, do¬reste sa-si afirme propria sa unicitate, nu sa aplice reguli exterioare propriului demers creativ. Din acesta motiv, „insolenta" esteticienilor este continuu bla¬mata, iar istoria acestei discipline este una mai degraba a una esecurilor, decat a izbanzilor. in vreme ce artistii se conduc dupa propriile lor intuitii atunci cand produc opere de arta, esteticienii vorbesc intr-o limba incifrata cu aerul ca ei ar sti mai bine ce trebuie sa faca artistul. Daca admitem ca Platon este primul estetician sistematic - argumentele ne constrang la o astfel de optiune - atunci trebuie spus ca estetica debuteaza cu un conflict in interiorul spatiului intelectual european. Excluderea artistilor din cetatea ideala de catre Platon, ilustreaza din plin asimetria dintre doua universuri ce par a fi paralele: „a face arta" versus „a vorbi despre arta". Caci, cel ce vorbeste despre arta vorbeste despre sine. Arta, in acest caz, e doar un pretext pentru afirmarea unor trairi si stari ale constiintei proprii esteticianului.
Dar, cum se explica atunci persistenta de veacuri a esteticii, in conditiile in care, dupa expresia malitioasa a lui Wittgenstein, ar avea pretentia ridicola de a ne prescrie o anumita cafea pentru „bunul ei gust"? Raspunsul este simplu! Pentru ca nu putem lupta impotriva naturii noastre omenesti de a vorbi despre ceea ce, in mod logic si rational, nu se poate vorbi.


Nr. pagini: 368
ISBN 978-973-24-0005-7
Format 165x235 mm
Anul aparitiei 2013

Recomandari din acelasi domeniu:


 Autentificare


 Cautare


 Parteneri

 
Ghidul tau autentic de shopping.